Ce sunt legăturile
Legăturile sunt niște platforme de plastic sau metal în care piciorul este fixat cu bretele sau alt sistem. Funcția de bază a unor legături este să permită un control cât mai bun al plăcii, ținând piciorul strâns, dar fără a crea puncte de presiune dureroase. De-a lungul timpului tehnologia a evoluat destul de mult, astfel încât majoritatea legăturilor de azi își fac treaba cel puțin rezonabil.
Alegerea legăturilor
„Care model de legături mi se potrivește?” este o întrebare al cărei răspuns este dictat de stilul practicat – freeride sau freestyle, de duritatea plăcii folosite, de buget și nu în ultimul rând de preferința personala, având în vedere că diferențele dintre legături din aceeași gama de preț țin mai degrabă de aspect.
Totuși, ca regulă generală, nu uita că legăturile sunt supuse unor forțe destul de mari, conțin multe piese mecanice în mișcare și sunt foarte des închise sau deschise. Prin urmare, alege cele mai bune legături pe care ți le poți permite.
Tipuri de legături
Într-o piață super-competitiva așa cum este cea a industriei snowboarding-ului, există sute de modele din care poți alege.
Modalități de construcție
Ne referim aici strict la „cadrul” legăturii, adică partea fixă care este prinsă direct de placă.
Plastic
Este unul din cele două materiale principale folosite.
Avantajul principal este că flexul legăturii poate fi controlat foarte ușor direct prin selecția materialului. Deși, teoretic, ar trebui să fie mai ușoare decât cele din metal, diferențele sunt minore.
Dezavantajul major îl reprezintă durabilitatea, dar s-a progresat foarte mult la acest aspect. Un alt aspect discutabil este faptul ca pentru a obţine o legătură rigidă din plastic, este nevoie ca acesta să fie ranforsat cu fibră de sticlă, de carbon sau altele asemenea, procedeu prin care legătura încetează să mai fie elastică și devine casantă. Alt minus important este imposibilitatea de a regla lungimea legăturii pentru diverse mărimi de boot (exista si excepții, dar sunt rare și în general de proastă calitate).
Firme care folosesc acest procedeu: Burton, Flux și SwitchBack- toate modelele; K2, Forum si Nitro – doar unele modele, în special cele entry level (pentru nivel de începători sau intermediar).
Metal
Este o metoda puțin folosită. Metalul în cauză este de obicei un aliaj de oțel, aluminiu sau magneziu.
Avantajele principale sunt rezistența și posibilitatea de a realiza, relativ ușor, legături mai rigide decât cele din plastic. De asemenea, soliditatea metalului permite construcția de legături modulare care pot fi lungite sau scurtate în funcție de mărimea boots-ilor.
Dezavantajul este că flexul legăturii este mai greu de controlat , acesta putând fi modificat doar prin forma cadrului. În general sunt și un pic mai grele, dar diferența este de obicei de ordinul zecilor de grame.
Firme care folosesc aceasta metodă: Ride și Bent Metal
Hibrid
Este a doua metoda principală de realizare a cadrului legăturilor formată dintr-o talpă (baseplate) de plastic și un cadru al călcâiului (heelcup) din metal. Teoretic îmbină avantajele metodelor descrise mai sus, oferind flexul și greutatea unei legături din plastic, precum și ajustabilitatea unei legături de metal. Practic însă, diferențele de greutate sunt minime, așa că te alegi cu ajustabilitatea unei legături de metal dar și cu riscul mai mare de a rupe talpa legăturii. Totuși, acest risc este extrem de mic și în majoritatea cazurilor poate fi ușor trecut cu vederea.
Firme care realizează legături hibride: Drake – toate modelele; K2, Nitro si Forum (modelele high-end).
Duritate sau flex
Modul și direcția în care o legătură se îndoaie (sau nu) contează foarte mult în controlul final asupra plăcii.
Flex Lateral
Reprezintă posibilitatea legăturii de a se îndoi pe axa vârf-coadă a plăcii, sau de la stânga la dreapta riderului. Un astfel de flex este foarte util pentru freestyle în general și jibbing în special. Cei care practică freeride vor aprecia însă o legătură cu un flex lateral foarte dur, care să le permita să controleze direct coada și vârful plăcii în powder. Flexul lateral este obținut fie prin intermediul materialelor, fie al formei în care acestea sunt turnate.
Flex Transversal
Transferarea presiunii pe canturi (degete-călcâie) este cel mai important aspect al controlului unui snowboard. Cu exceptia legăturilor de jibbing, nici o legătură nu ar tebui sa aiba un flex transversal decât mediu sau dur. Duritatea și înălțimea hibackului legăturii, precum și lățimea și duritaea strap-urilor, în special cel de la gleznă, sunt direct proporționale cu duritatea flexului transversal al legăturii.
Flex moale si mediu
Este rezultat al unor diverși factori, plecând de la destinația legăturii până la calitatea materialelor.
Un flex moale este preferat pentru legăturile de începători sau pentru cele de jibbing (cele mai moi) sau park / pipe (flex mediu), exact datorită faptului ca permite o foarte mare mobilitate. De obicei sunt cele mai ieftine și de multe ori destul de ușoare. Este recomandat a se folosi o placa cu flex moale sau mediu în combinație cu astfel de legături.
Flex dur
Preferate de riderii experti, legăturile dure oferă control total dar nu iartă nici cea mai mică greșeală, cele mai mici mișcări înspre și dinspre placă fiind transmise. De obicei conțin fibră de sticlă sau de carbon în diverse locuri și combinații, ceea ce le face foarte scumpe. Multe dintre modele sunt foarte ușoare. În cazul în care ai o placa rigidă, pentru rideri avansați sau experti, doar o legatură dură îți permite să controlezi placa la nivel optim. Legăturile dure nu sunt recomandate pentru plăcile moi.
Modalitate de încălțare
Step-in ca la ski, cu bretele (strap-uri) sau cu intrare directă?
Cu bretele – sau strap-uri
Este cel mai des folosit mod de încălțare a legăturilor. Se bazează pe două bretele cu zimți și clape, una pentru degete și una pentru gleznă, pentru fiecare picior. Există multe variante constructive, materiale și durități ale acestor strap-uri.
Avantajul este că, în combinație cu hi-back-ul și cadrul legăturii, oferă cel mai bun control posibil asupra plăcii. De asemenea, oferă o multitudine de reglaje – hi-back-ul poate fi înclinat la diverse unghiuri, strap-urile pot fi mai strânse sau mai largi, etc.
Dezavantajul este faptul ca de fiecare dată trebuie să închidem sau să deschidem 4 bretele. De asemenea, se poate întâmpla ca strap-urile sau calpele să se rupă sau să se deterioreze.
Acest tip de încălțare este adaptat tuturor stilurilor și tutor riderilor și este produs în toate modalitățile de construcție de marea majoritate a producătorilor, cu excepția Flow.
Intrare Directă
Bazate pe rabatarea hibackului pentru a permite accesul piciorului în legătură, aceste modele oferă avantajul rapidității.
În trecut erau în general mai grele decât legăturile cu strap-uri, dar diferența de greutate a fost mult diminuată în ultimii 2-3 ani. Având atât hi-back cât și cadru cu pereți laterali, construite fie din plastic, metal sau hibrid, oferă o gamă foarte largă de flexuri pentru toate gusturile. Unele modele oferă și ajutări de lungime.
Firme care produc: Flow-toate modelele, K2-seria Cinch, Apo-seria Express.
Step-In
Foarte puțin folosite și fabricate în prezent, dar încă destul de comune în centrle de inchirieri, acest tip de legături reprezintă de fapt un mecanism care se atașează de boots special proiectați în acest scop. Vezi și tutorialul despre boots.
Singurul avantaj este reprezentat de încălțarea / descălțarea foarte rapidă.
Dezavantajele sunt multiple. Pentru a le folosi este nevoie de boots step-in. Lipsa suportului lateral și a hi-back-ului înseamnă că sunt legături cu un flex foarte moale, o mare parte din mișcările și forța riderului fiind pierdute. Există însă și variante cu hi-back si suport lateral limitat. Faptul că marea majoritate a firmelor nu (mai) produc așa ceva spune multe.
Fixarea pe placă
Alt criteriu care poate conta în alegerea legăturilor este tipul de fixare pe snowboard.
Majoritatea producătorilor folosesc un standard bazat pe patru șuruburi, dar există și excepții. Diferența notabilă o reprezintă firma Burton, care oferă legături cu prindere în trei sau doar două șuruburi, incompatibile cu plăcile altor producători, decât cu ajutorul unor discuri adaptoare.
Extra Stuff
La final, iată si un scurt sumar care sa va ajute sa te decizi mai ușor:
Stil \ Flex | Moale | Mediu | Dur |
Începători | Placă moale, rider ușor sau normal | Placă moale sau medie, rider un pic mai greu | Nu este recomandat |
Jibbing | Placă moale, pentru jibbing, rider intermediar sau avansat | Placă moale, rider intermediar, sau placă medie, rider avansat | Nu este recomandat |
Park / Pipe | Placă medie, rider intermediar sau avansat | Placă medie, rider intermediar, avansat sau expert | Placă medie sau rigidă, doar pentru rideri experți |
Freeride | Nu este recomandat | Placa cu flex mediu, rider de nivel intermediar sau avansat | Placa rigidă, eventual special pentru powder, rider expert |
Viteza / BoarderX | Nu este recomandat | Nu este recomandat | Placa rigidă, rider avansat sau expert |
Pentru cele mai bune rezultate îți recomandăm să apelezi la un instructor sau, cel mai bine, să vii cu noi la taberele de snowboard. Un instructor poate face mult mai mult decât cel mai bun tutorial:
- îți va corecta greșelile tehnice înainte ca ele să devină un obicei prost
- te va încuraja cand ai nevoie
- va avea grijă să te oprească atunci când e cazul
- îți va oferi încredere și siguranță!